Ocluzia incorectă nu este o ˮsentințăˮ!
Ocluzia incorectă nu este o ˮsentințăˮ. Alinierea corectă a dinților – nu este numai un zîmbet frumos, dar mai întîi de toate este – sănătate. Dar să ai grijă de alinierea corectă a dinților este mkult mai ușor si mai plăcut – și înseamnă totul. Dar ce sa faci cînd ai o ocluzie patologică? Soluția optimă – tratament ortodontic. Și e mai bine să nu lăsați pe altă dată, pentru că, din cauza plasării incorecte a dinților apare presiune asupra ATM , și, cu timpul se pot dezvolta tulburări grave sistemice.. De corectat ocluzia trebuie și se poate de făcut la orice vîrstă, principalul lucru este starea dinților si a întregului organism.
Ortodonția ( l. Greacă orthos – drept, l. Latina dentis – dinte) – este o ramură specială a stomatologiei care se ocupă cu tratamentul, diagnosticul și prevenirea malocluziilor, precum și studierea cauzelor acestor tulburări. Cu toate acestea ortodonția poate fi eficientă numai sub îndrumarea unor specialiști de înaltă calitate – medicii ortodonți. Pentru a corecta ocluzia, în zilele noastre se folosesc cele mai noi și avansate metode.
Etapele corectării ocluziei.
Corectarea ocluziei se face treptat , și are 3 etape:
1. Pregătirea pentru tratament ortodontic.
Pregătirea pentru tratamentul ortodontic începe cu diagnosticarea și planificarea tratamentului. Pentru aceasta se fac anumite investigații radiologice: ortopantomografia (fotografie panoramică a maxilarelor), și teleradiografie (radiografie a craniului în proiecție laterală). Pe astfel de imagini se pot vedea toți dinții (inclusiv și dinții neerupți). Mai apoi se iau amprente, după care se fac modelele din gips, se analizează funcșiile articulațiilor și mușchilor, de asemenea se studiază estetica feței (parametrii: forma feței, mărimea și foma nasului, buzele și bărbia). Diagnosticul este necesar pentru identificarea cauzelor malocluziei, și de a determina gradul de deplasare a dinților sau a maxilarelor. Și pe baza acestor rezultate medicul stabilește un plan de tratament mai eficient.
2. Tratamentul.
Tratamentul se bazează pe aducerea dinților intr-oo pozițoe corectă din punct de vedere fiziologic. Există mai multe metode prin care putem obține rezultatul dorit:
• Mioterapie
• Metoda instrumentală
• Tratament combinat
Mioterapia – un set de exerciții cu care se poate normaliza tonul musculaturii. Această metodă este mai eficientă în timpul dentiției de lapte, pînă la vîrsta de 6 ani. Un set de exerciții se alege de către medicul ortodont sau logoped pentru fiecare copil în parte, iar exercițiile trebuie să se facă în fiecare zi sub supravegherea părinților. După vîrsta de 6-7 ani mioterapia este folosită ca o metodă auxiliară , în combinație cu aparatele ortodontice și tratament combinat.
Metoda instrumentală – se utilizează aparate ortodontice pentru a repoziționa dinții. Cu această metodăse poate modifica forma maxilarului, stimularea sau restrîngerea creșterii sale. Aparatele ortodontice pot fi: mobile (plăci, cape, formatori) și fixe (sistema brecket).
Principala diferență dintre ele este că în timpul tratamentului, capele, plăcile, formatorii, trebuie să fie eliminate din cavitatea bucala în timpul alimentației sau în timpul corecției aparatului, pe cînd breckeții sunt fixațipînă la sfîrșitul tratamentului.
Aparatele mobile poty corectaocluzia pînă la vîrsta de 11-12 ani. La vîrste mai înaintate este mai eficient de a corecta ocluzia cu aparate fixe. Sistema brecket poate corecta ocluzia chiar și la persoane adulte, vîrsta neavînd nici un obstacol.
Tratamentul combinat – presupune lucrul cu medicii de alte specialități, cum ar fi medicii ortopezi și chirurgi, pentru a obține un rezultat dorit.
Sfat: În cursul tratamentului ortodontic este nevoie de vizite regulate la medicul ortodont, să se respecte cu strictețe toate recomendările și să fie o igienă a cavității bucale bună. Mai mult decît atît, trebuie să vă spălați pe dinți după fiecare masă cu pperiuțe de dinți speciale.
3. Perioada de retenție(etapă finală).
Tratamentul ortodontic se termină cu perioada de retenție, și se face pentru ca dinții, după înlăturarea breckeților, să nu revină la poziția inițiala.
Reteinerile pot fi:
-Mobili – cape, formatori, plăci și alte aparate ortodontice, care se înlătură din cavitatea bucală înainte de masă sau spălarea pe dinți.
-Fixe – o fibră de sticlă sau de structuri metalice, punți dentare, care stabil se fixează pe dinți.
Durata perioadei de contenție depinde de: tratamentul efectuat, vîrsta pacientului, prezența unor boli somatice.
